Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează...
Intr-o gradina publica, tacuta,
Pe un nebun l-am auzit racnind,
Iar frunzele cu droaia se desprind;
E vant si-orice speranta e pierduta...
Ai…frunza galbena, Ceas desfrunzit
De ce vrei tu sa cred
Ca toamna a si venit?
No comments:
Post a Comment